Piața laptelui din Uniunea Europeană traversează o perioadă tot mai tensionată, iar discuțiile din cadrul recentei reuniuni a Consiliului AGRIFISH au scos în evidență amploarea problemelor cu care se confruntă fermierii. Miniștrii agriculturii din mai multe state membre au descris o realitate dificilă: veniturile producătorilor nu mai acoperă costurile, pe fondul scumpirii energiei și furajelor și al scăderii prețului de achiziție a laptelui.
Slovacia a cerut alocarea de fonduri pentru compensarea crescătorilor de vaci de lapte, criticând abordarea pasivă a Comisiei Europene și susținând că instrumentele de intervenție în situații de criză ar trebui folosite mai activ. Belgia a semnalat o supraofertă la nivelul UE începând cu 2025, prețul laptelui în această țară ajungând la 38,8 euro pentru 100 de litri în ianuarie, o scădere de aproximativ 30% într-un an, printre cele mai mici niveluri din Uniune. Oficialii belgieni au menționat și presiunea suplimentară venită din măsurile comerciale ale Chinei și tarifele impuse de Statele Unite.
Statele membre sunt divizate în privința soluțiilor. Unele, precum Belgia, propun un program european de reducere voluntară a producției pentru a diminua surplusul, în timp ce altele susțin compensații atât pentru fermierii care reduc producția, cât și pentru cei care o mențin constantă. Ungaria a cerut măsuri imediate, inclusiv stocare privată pentru lapte și produse lactate, ministrul agriculturii Ungariei comparând gravitatea situației cu perioada pandemiei. Italia a pledat pentru reducerea voluntară a producției combinată cu creșterea exporturilor de lactate europene.
Polonia a confirmat dificultăți similare și în alte sectoare agricole, cu scăderi de preț de până la 70% la cartofi. România a evidențiat impactul costurilor ridicate de producție asupra fermelor de lactate mici și mijlocii, prețul mediu al laptelui rămânând sub nivelul de referință, iar Lituania a raportat o scădere de peste 30% a prețului laptelui crud într-un singur an, unele ferme mici aflându-se deja în pragul falimentului. Luxemburg și Germania au adoptat o poziție mai rezervată, considerând că piața ar trebui monitorizată în continuare înainte de măsuri drastice.
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a recunoscut că supraproducția și veniturile scăzute sunt principalele cauze ale crizei și a sugerat posibilitatea unui sistem de stimulente pentru reducerea producției, precizând că eventuale măsuri concrete ar putea fi adoptate în lunile următoare. Statisticile arată că, în 2025, livrările de lapte în UE au crescut la aproximativ 135 de milioane de tone până în noiembrie, față de 133,7 milioane de tone în aceeași perioadă din 2024, în timp ce cererea globală încetinește.
Sursă: Revista Ferma