Criza laptelui în România: între supraproducția europeană și presiunea importurilor

Sectorul laptelui din România se confruntă, în prezent, cu o criză profundă, considerată de mulți actori din domeniu drept una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Mihai Horvat, președintele Cooperativei Agricole Someș-Arieș, conturează o imagine clară asupra dimensiunii acestei crize și a efectelor sale în teren: scăderea accentuată a prețurilor, presiunea tot mai mare a importurilor și absența unor mecanisme eficiente de protecție afectează direct viabilitatea fermelor locale.

Potrivit lui Horvat, prețurile au coborât la niveluri care nu mai acoperă nici măcar costurile de producție, iar fermierii sunt forțați să vândă la orice preț disponibil, fără posibilitatea de a negocia sau de a impune un prag minim sustenabil. „Situația este agravată de faptul că procesatorii pot aduce lapte din import la costuri mult mai mici, ceea ce reduce și mai mult puterea de negociere a producătorilor locali”, susține președintele celei mai mari cooperative agricole pe filiera laptelui din Transilvania.

Deși România nu se confruntă direct cu o supraproducție de lapte, piața locală este puternic influențată de dinamica europeană. Pierderea unor piețe externe importante, precum China, a dus la redirecționarea unor volume mari de produse lactate către piața europeană. „Țări precum Germania, care exportau cantități semnificative de lapte praf, sau Franța și Spania, active în alte segmente agroalimentare, se confruntă acum cu surplusuri. Acestea ajung inevitabil pe piața internă a Uniunii Europene, unde generează presiune asupra prețurilor”, explică Horvat.

Un fenomen tot mai vizibil este creșterea importurilor de lapte, în special din țări precum Ungaria și Polonia, deși aceste fluxuri pot include lapte provenit din întreaga Europă, tranzitat prin aceste state. Presiunile din piață au dus la o selecție dură în rândul producătorilor: procesatorii au început să renunțe la colectarea laptelui de la fermele foarte mici, cele care livrează sub 150-200 de litri pe zi, iar unele fabrici au abandonat complet rute de colectare de până la 10.000 de litri pe zi.

Criza afectează și procesatorii mici, care înregistrează întârzieri la plata materiei prime, uneori de până la 2-4 luni, din cauza achiziției laptelui la prețuri mai ridicate urmate de imposibilitatea de a concura cu produsele mai ieftine din import. Horvat subliniază rolul consumatorilor în susținerea producției locale: „Dependența excesivă de importuri poate deveni un risc major pe termen lung.” Cooperativa Agricolă Someș-Arieș procesează în prezent aproximativ un milion de litri de lapte pe lună și reunește 53 de membri.

Sursă: Revista Ferma

Și prietenii tăi merită să citească asta!

Te-ar putea interesa și: