Crescătorii de animale din România au început campania de recoltare a secarei destinate însilozării, prima mare etapă furajeră a anului 2026. În contextul secetei din ultimii ani și al costurilor tot mai ridicate pentru furajare, secara siloz a devenit una dintre cele mai importante culturi complementare în fermele de vaci de lapte.
Potrivit lui Costin Ionuț Lupu, director executiv al Holstein RO, această cultură vine să completeze perfect porumbul siloz și semifânul de lucernă în rațiile furajere. „Este prima campanie a anului 2026, iar secara reprezintă cea mai bună materie primă complementară care vine să se alăture porumbului siloz și semifânului de lucernă”, explică acesta. „În ultimii ani, atât de secetoși, silozul de secară, alături de borceaguri, a câștigat un rol tot mai însemnat în planul de culturi al crescătorilor de vaci de lapte, ajungând în unele cazuri la peste 35% din suprafața alocată culturilor furajere.”
Reprezentanții fermierilor spun că secara, triticalele și orzul pentru însilozare sunt tot mai utilizate pentru reducerea costurilor de producție și asigurarea unei baze furajere stabile, aproximativ 25-30% din suprafața fermelor de lapte fiind însămânțată din toamna trecută cu culturi destinate însilozării.
La ferma Boviferm din Botiz, județul Satu Mare, care exploatează aproximativ 350 de capete Holstein, dintre care 150 vaci la muls, administratorul Ovidiu Strenc a finalizat deja campania de recoltare: secară, lolium și lucernă, pe circa 80 de hectare. Fermierul spune că experiența ultimilor ani, marcați de secetă și pierderi la porumb, i-a determinat pe mulți crescători să se bazeze tot mai mult pe culturile înființate din toamnă, iar după recoltarea secarei a înființat o cultură dublă de porumb pentru siloz.
Costurile pentru înființarea culturilor de primăvară aproape s-au dublat, potrivit fermierilor, doar lucrările mecanizate pentru cultura de porumb înființată după secară costând aproape 1.000 de lei pe hectar, iar cu sămânță, îngrășăminte și erbicide, cheltuiala directă ajunge la aproape 1.000 de euro pe hectar. Totodată, fermierii reclamă întârzieri la plata subvențiilor și o scădere accentuată a prețului laptelui, sub 2 lei pe litru, ceea ce face ca fermele să lucreze aproape fără profit.
Fermierii apreciază secara pentru rezistența mai bună la secetă, producția timpurie de masă verde, posibilitatea înființării culturilor duble, reducerea costurilor cu furajarea și aportul important în asigurarea proteinei furajere. Tot mai multe exploatații zootehnice își reorganizează structura culturilor, acordând secarei și borceagurilor o pondere tot mai mare în schema furajeră anuală.
Sursă: Revista Ferma