România a importat în 2025 cu 13,2% mai mult lapte brut decât în anul precedent, în pofida unei creșteri consistente a cantității colectate de la fermele și centrele de colectare din țară. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că atât producția de materie primă, cât și cea de lactate au înregistrat evoluții pozitive pe majoritatea segmentelor.
Potrivit INS, România a importat anul trecut 183.893 de tone de lapte brut, cu 21.468 de tone mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 13,2%. În același timp, unitățile de procesare au colectat de pe piața internă 1,417 milioane de tone de lapte brut, în creștere cu 121.421 de tone față de anul precedent, echivalentul unui avans de 9,4%.
Cantitatea de lapte de vacă brut colectată de procesatori de la exploatațiile agricole și centrele de colectare a ajuns la 1,383 milioane de tone, cu 121.481 de tone mai mult decât în 2024, respectiv o creștere de 9,6%. Evoluția a fost mixtă în cazul celorlalte tipuri de lapte: colectarea laptelui de capră a urcat cu 6,9%, până la 16.197 de tone, în timp ce laptele de bivoliță și cel de oaie au înregistrat scăderi de 14,3%, respectiv 5,2%, ajungând la 1.068 de tone, respectiv 16.997 de tone.
Industria de procesare a înregistrat creșteri la cele mai multe categorii de produse lactate. Cel mai mare avans a fost consemnat la producția de unt, care a crescut cu 18%, până la 14.105 tone. Producția de brânzeturi (inclusiv urdă) a avansat cu 6,8%, ajungând la 117.444 de tone, din care 103.739 de tone au fost obținute din lapte de vacă. Producția de lapte acidulat, categorie care include iaurtul, a crescut cu 5,6%, până la 230.344 de tone, cea de lapte de consum a urcat cu 3%, la 386.777 de tone, iar cea de lapte praf a avansat cu 4,7%, până la 2.109 tone. În scădere au fost doar producția de brânză topită, cu 4,5%, și cea de smântână, cu 1,2%.
Datele INS arată astfel că, deși procesatorii români au colectat mai mult lapte de pe piața internă și au majorat producția pentru cele mai multe categorii de lactate, importurile de lapte brut au continuat să crească într-un ritm chiar mai accelerat decât producția internă. Printre explicațiile posibile pentru acest fenomen se numără faptul că unitățile de procesare au o capacitate mai mare decât cantitatea de lapte disponibilă pe piața internă, faptul că laptele din alte state UE poate fi mai competitiv ca preț în anumite perioade, precum și nevoia de a asigura continuitatea aprovizionării în perioadele cu fluctuații sezoniere ale producției interne.
Sursă: Revista Ferma
